(Opinii) Pâine albă, pâine neagră. Paradoxuri ale postcomunismului « Blog de jurnalist cultural
Tot ceea ce poate fi mai rău, pentru sănătatea omului capitalist din anii 2000, e o franzelă pufoasă. Aceasta se transformă într-o adevărată bombă dacă, Doamne păzeşte!, mai e şi caldă. Tot ceea ce poate fi mai bun pentru românul capitalist postrevoluţionar e o pâine neagră, de secară/graham, pentru glass pedestal candy jars care lumea se bate la magazin. glass pedestal candy jars
În iepoca odioasă, glass pedestal candy jars oamenii erau gata să se calce în picioare pentru un litru de lapte cu grăsime, de la ţărani. Laptele de la ICIL era prelucrat şi nu avea deloc grăsime. Comuniştii erau înjuraţi pentru că scoteau totul din el. Mai cumpără cineva astăzi lapte cu mai mult de 1,5% grăsime? Nu, pentru că face rău sănătăţii. Românii consumă cu cea mai mare plăcere laptele cel mai slab şi cel mai puţin gustos, atunci glass pedestal candy jars când nu preferă chiar laptele de soia.
Carnea cea mai bună (şi rară) era cea de porc, pe care o obţineai pe sub mână, de la abator, sau de la o rudă cu casă şi curte la ţară. Lumea se bătea pe şorici şi pe jumări şi era, în schimb, sătulă de carnea de pui şi de peştele oceanic, din alimentara. Mai nimeni nu se uită acum la carnea de porc. Puiul şi peştele, însă, da! Acestea sunt alimente uşoare cu care se trăieşte bine.
Unul dintre motivele pentru care Ceauşescu glass pedestal candy jars era înjurat cel mai tare era faptul că tăia curentul oamenilor. Acum, întraga Românie stinge, glass pedestal candy jars benevol, lumina de Ziua Pământului. Stăm pe întuneric şi ne simţim ecologişti. Mai mult, ni se recomandă să facem, pe cât posibil, economie de energie electrică, să ţinem aprinse cât mai puţine becuri, să punem în funcţiune cât mai puţine glass pedestal candy jars electrocasnice. Nimic nu ni se pare mai firesc.
Regimul comunist era odios pentru că ne limita anumite libertăţi. De pildă, ne interzicea să corespondăm cu rudele glass pedestal candy jars sau cu prietenii din străinătate. Acum, cei care lucrează în birourile corporaţiilor nu mai pot coresponda cu nimeni. Yahoo messengerul şi yahoo emailul sunt interzise, cel puţin în timpul orelor de program. Iar programul nu ţine, ca pe vremuri, doar opt ore, în special dacă există o concurenţă între departamente, cine depăşeşte primul norma de afaceri. Mulţi angajaţi susţin că aceste restricţii sunt fireşti. E normal să li se interzică să întreţină corespondenţe private, de ce să piardă ei preţiosul timp al marelui binefăcător corporatist?
Iar dacă managementul citeşte corespondenţa de serviciu a angajaţilor, cu atât mai bine: conducătorii au dreptul să ia măsuri pentru a asigura bunăstarea perpetuă a firmei, pentru a depista elementele leneşe şi pentru a preîntâmpina eventualele acte de sabotgaj.
Omul comunist mânca, de voie, de nevoie, dietetic, însă tânjea după o mâncare gustoasă. Omul capitalist are la discreţie mâncarea gustoasă şi şi-o interzice. De ce? Pentru că ţine la siluetă şi urmează indicaţiile medicilor. Din proprie voinţă, românul postrevoluţionar îşi bagă acum pe nas pâinea neagră, lapte degresat şi pui leşinaţi, îşi opreşte singur curentul, renunţă benevol la propriile drepturi, îşi lasă corespondenţa la îndemâna şefilor şi susţine sus şi tare că toate aceste lucruri sunt cât se poate de fireşti. Ba, mai mult, că privaţiunile îi fac şi o mare plăcare.
This entry was posted on Thursday, glass pedestal candy jars July 2nd, 2009 at 9:30 am and is filed under Mirari . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response , or trackback from your own site. 45 Responses to “(Opinii) Pâine albă, pâine neagră. Paradoxuri ale postcomunismului”
Este o diferenta mare intre ce a fost si ce este acum. Aceasta diferenta consta de fapt in puterea de a alege. Acum pot alege daca vreau sa stau pe intuneric sau nu, acum pot alege daca vreau sa mananc carne de porc sau nu, acum pot alege daca mananc dietetic sau nu. Atunci nu puteam alege…imi erau impuse, iar accesul la alternativa glass pedestal candy jars era foarte greoi. La o abordare simplista glass pedestal candy jars este un paradox, dar privind un pic mai atent sunt doua sisteme complet diferite in cadrul carora comportamentul uman nu poate fi comparat.
pai asta a fost greseala lui Ceausescu: n-a stiut sa ne explice ca lumea despre ce e vorba. cum s-ar zice, n-a avut PR suficient de bun. altfel, era inaintea corporatistilor si ecologistilor de azi cu vreo 30 de ani. cum sa nu-l plangi?
Poate ca e mai important nu ca exista posibilitatea de a alege ci faptul ca unii au inteles ca nu tot ce se comercializa mai demult era nociv. Cate “E-uri” sunt acum in conserve si cate erau atunci?
Mai am si eu doua exemple(m-am glass pedestal candy jars gandit si eu indelung la chestia asta) 1. Soia. Vai ce scarboasa era in salam, acum mancam fripturi de soia, ca deh, suntem vegetarieni. Si sosuri cu soia, la restaurantul chinezesc. 2. Cicoarea. Vai ce scarboasa glass pedestal candy jars era cafeaua cu cicoare ,acum doar asta am bea, ca deh, mai putina glass pedestal candy jars cofeina, glass pedestal candy jars etc, noi o cautam etc…
Sincer imi vine sa te injur pt prostiile si generalitatile pe care le-ai debitat. Uitate ca in
Tot ceea ce poate fi mai rău, pentru sănătatea omului capitalist din anii 2000, e o franzelă pufoasă. Aceasta se transformă într-o adevărată bombă dacă, Doamne păzeşte!, mai e şi caldă. Tot ceea ce poate fi mai bun pentru românul capitalist postrevoluţionar e o pâine neagră, de secară/graham, pentru glass pedestal candy jars care lumea se bate la magazin. glass pedestal candy jars
În iepoca odioasă, glass pedestal candy jars oamenii erau gata să se calce în picioare pentru un litru de lapte cu grăsime, de la ţărani. Laptele de la ICIL era prelucrat şi nu avea deloc grăsime. Comuniştii erau înjuraţi pentru că scoteau totul din el. Mai cumpără cineva astăzi lapte cu mai mult de 1,5% grăsime? Nu, pentru că face rău sănătăţii. Românii consumă cu cea mai mare plăcere laptele cel mai slab şi cel mai puţin gustos, atunci glass pedestal candy jars când nu preferă chiar laptele de soia.
Carnea cea mai bună (şi rară) era cea de porc, pe care o obţineai pe sub mână, de la abator, sau de la o rudă cu casă şi curte la ţară. Lumea se bătea pe şorici şi pe jumări şi era, în schimb, sătulă de carnea de pui şi de peştele oceanic, din alimentara. Mai nimeni nu se uită acum la carnea de porc. Puiul şi peştele, însă, da! Acestea sunt alimente uşoare cu care se trăieşte bine.
Unul dintre motivele pentru care Ceauşescu glass pedestal candy jars era înjurat cel mai tare era faptul că tăia curentul oamenilor. Acum, întraga Românie stinge, glass pedestal candy jars benevol, lumina de Ziua Pământului. Stăm pe întuneric şi ne simţim ecologişti. Mai mult, ni se recomandă să facem, pe cât posibil, economie de energie electrică, să ţinem aprinse cât mai puţine becuri, să punem în funcţiune cât mai puţine glass pedestal candy jars electrocasnice. Nimic nu ni se pare mai firesc.
Regimul comunist era odios pentru că ne limita anumite libertăţi. De pildă, ne interzicea să corespondăm cu rudele glass pedestal candy jars sau cu prietenii din străinătate. Acum, cei care lucrează în birourile corporaţiilor nu mai pot coresponda cu nimeni. Yahoo messengerul şi yahoo emailul sunt interzise, cel puţin în timpul orelor de program. Iar programul nu ţine, ca pe vremuri, doar opt ore, în special dacă există o concurenţă între departamente, cine depăşeşte primul norma de afaceri. Mulţi angajaţi susţin că aceste restricţii sunt fireşti. E normal să li se interzică să întreţină corespondenţe private, de ce să piardă ei preţiosul timp al marelui binefăcător corporatist?
Iar dacă managementul citeşte corespondenţa de serviciu a angajaţilor, cu atât mai bine: conducătorii au dreptul să ia măsuri pentru a asigura bunăstarea perpetuă a firmei, pentru a depista elementele leneşe şi pentru a preîntâmpina eventualele acte de sabotgaj.
Omul comunist mânca, de voie, de nevoie, dietetic, însă tânjea după o mâncare gustoasă. Omul capitalist are la discreţie mâncarea gustoasă şi şi-o interzice. De ce? Pentru că ţine la siluetă şi urmează indicaţiile medicilor. Din proprie voinţă, românul postrevoluţionar îşi bagă acum pe nas pâinea neagră, lapte degresat şi pui leşinaţi, îşi opreşte singur curentul, renunţă benevol la propriile drepturi, îşi lasă corespondenţa la îndemâna şefilor şi susţine sus şi tare că toate aceste lucruri sunt cât se poate de fireşti. Ba, mai mult, că privaţiunile îi fac şi o mare plăcare.
This entry was posted on Thursday, glass pedestal candy jars July 2nd, 2009 at 9:30 am and is filed under Mirari . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response , or trackback from your own site. 45 Responses to “(Opinii) Pâine albă, pâine neagră. Paradoxuri ale postcomunismului”
Este o diferenta mare intre ce a fost si ce este acum. Aceasta diferenta consta de fapt in puterea de a alege. Acum pot alege daca vreau sa stau pe intuneric sau nu, acum pot alege daca vreau sa mananc carne de porc sau nu, acum pot alege daca mananc dietetic sau nu. Atunci nu puteam alege…imi erau impuse, iar accesul la alternativa glass pedestal candy jars era foarte greoi. La o abordare simplista glass pedestal candy jars este un paradox, dar privind un pic mai atent sunt doua sisteme complet diferite in cadrul carora comportamentul uman nu poate fi comparat.
pai asta a fost greseala lui Ceausescu: n-a stiut sa ne explice ca lumea despre ce e vorba. cum s-ar zice, n-a avut PR suficient de bun. altfel, era inaintea corporatistilor si ecologistilor de azi cu vreo 30 de ani. cum sa nu-l plangi?
Poate ca e mai important nu ca exista posibilitatea de a alege ci faptul ca unii au inteles ca nu tot ce se comercializa mai demult era nociv. Cate “E-uri” sunt acum in conserve si cate erau atunci?
Mai am si eu doua exemple(m-am glass pedestal candy jars gandit si eu indelung la chestia asta) 1. Soia. Vai ce scarboasa era in salam, acum mancam fripturi de soia, ca deh, suntem vegetarieni. Si sosuri cu soia, la restaurantul chinezesc. 2. Cicoarea. Vai ce scarboasa glass pedestal candy jars era cafeaua cu cicoare ,acum doar asta am bea, ca deh, mai putina glass pedestal candy jars cofeina, glass pedestal candy jars etc, noi o cautam etc…
Sincer imi vine sa te injur pt prostiile si generalitatile pe care le-ai debitat. Uitate ca in
No comments:
Post a Comment